1. Se stabileşte de către BEC pragul electoral: varianta a – 5% pentru CD şi 5% pentru S , varianta b- 9 mandate cumulate, 6 CD si 3 S
2. BEJ stabileşte coeficientul electoral (C)
C= numărul total de voturi valabil exprimate pentru toate partidele ( candidaţi) care întrunesc condiţiile de la punctul 1 – ( pragul)
Exemplu: În circumspripţia judeţeană X , unde există 10 colegii de deputaţi s-au exprimat 300 000 de voturi valabil exprimate, dar 50 000 au fost acordate unor candidati ai unor partide care nu au trecut praul electoral, astfel coeficientul electoral al circumscriptiei judetene va fi
C= 250 000: 10 = 25 000
3. BEJ cumulează toate voturile obţinute de fiecare partid, dupa care împarte aceste sme la corficientul electoral, reţinând partea întreagă a câtului. Acest rezultat reprezintă numărul de mandate repartizate de BBEJ partidelor, în prima etapă de repartizare.
Exemplu: Partidul A obţine 65 000 de voturi in circumscripţia judeţeană X ( în toate cele 10 colegii cumulat) BEJ împarte 65 000 la 25 000 rezultând astfel câtul de 2,6. Rezultă că partidul A va avea cu siguranţă 2 mandate în judeţul X. Partidului A îi mai rămâne restul neutilizat de 15 000 de voturi. Operaţiunea se repetă pentru fiecare partid în parte.
4. BEJ transmite către BEC resturile rămase de la operaţiunea de la punctul 3 precum şi numărul de mandate nerepartizate. BEC calculeaza , prin metoda d’Hondt atribuirea restului de mandate, dpă care comunică BEJ-ului rezultatul final.
Exemplu: să presupunem că prin operaţiunile de la punctul c au fost repartizate de către BEJ doar 6 mandate de deputaţi din cele 10 ale judeţului X, astfel: A=2, B= 1, C=1, D=1. Prin calculele f[cutede BEC, reyulta ca A va mai primi 1 mandat, B 1 mandat, C 1 mandat si E 1 mandat. Cumulat A=3, B=2, C=2, D=1, E=1
5 În fiecare colegiu se atribuie un singur mandat. Repartizarea acestora se face în 2 etape
a) Se atribuie mandatul acelui candidat care a obţinut majoritatea voturilor valabil exprimate în coleiul uninominal adica 50% +1
b) pentru colegiile în care nu se poate atribui mandat conform punctului a, BEJ va întocmi o listă ordonată cu toţi candidaţii, dispuşi în ordinmea descrescătoare a raporturilor dintre voturile valabil exprimate obţinute în colegiile uninominale în care au candidat şi coeficientul electoral al circumscripţiei judeţene.
Exemplu: în colegiul 7 candidatul Popescu al partidului A a obţinut 16 000 de voturi , calculul făcut de BEJ 16 000 : 25 000 = 0,64
Se repeta acest calcul la toti o candidatii care nu au obtinut mandat conform punctului a
6. Are loc proportionalizarea rezultatlui de la votul uninominal. Astfel se scade din nmărul de mandate calculat la pnctul 4 numărul de mandate atribuite conform punctului 5 a. Dacă diferenţa este zero sau negativă atunci acelui partid nu i se maiatribie nici un mandat.
Ecemplu: Partidul B , căruia îi revin 2 mandat, a obţinut în 2 colegii, prin candidaţii săi majoritatea voturilor, adică peste 50% plus 1, Rezultă că partidul B nu va mai avea de primit nici un mandat, indiferent de valoarea coeficienţilor candidaţilor săi, calculaţi la punctul 5 b
7. Mandatele se atribuie în funcţie de ordinea calculată la punctul 5 b. Astfel candidatul care are cel mai mare aport, va obţine mandatul în colegiul în care a candidat, candidatul cu raportul următor va obţine mandatl în colegiul său, smdp. …
Exemplu: Să presupunem că s-au atribuit direct doar 4 mandate, adică doar 4 candidaţi au obţinut în colegii 50% plus 1. Rămân de distribuit 6 mandate, în celelalte 6 colegii. Toţi candidaţii din acele 6 colegii se vor ordona în funţie de raportul dintre voturile obţinute şi coeficientul electoral. Se elimină din listă acei candidaţi ai căror partide şi-au obţinut toate mandatele în cele 4 colegii indicate mai sus, iar dintre candidaţii rămaşi primii 6 vor obţine mandatele în colegiile în care au candidat, cu condiţia ca mandatul să nu fie atribuit unui candidat situat pe un loc superior pe listă.
